6 aprilie 2012

Back on track.

După vreo 2 luni în care mi-am ocupat timpul cu orice altceva, dar nu cu asta, m-am gândit că ar cam fi momentul oportun să revin. Am rămas uimită să văd că lumea încă intră pe blog, chiar dacă nu e nimic nou de văzut pe aici. Înseamnă că ăștia trei ani de blogging nu s-au dus chiar așa, pe apa sâmbetei.
Așadar, mă gândesc serios să reîncep să scriu. De idei nu duc lipsă, slavă Domnului. Mi s-au și întâmplat multe între timp, așa că am despre ce scrie. Timp să am.

Printre cele mai importante lucruri petrecute în perioada asta e și împlinirea a trei ani a blogului ăsta. Ce-i paradoxal e că nu mi-am adus aminte că e ziua lui. A fost nevoie de altcineva care să-mi amintească. Cam ăsta mi-e nivelul de memorare a unor date importante pentru mine.
Au mai fost postări în care am scris despre începuturile mele ca blogger, despre evoluția (sau involuția) mea, despre ce viitor văd eu pentru blog și chestii de genul ăsta. Așa că nu am de gând să mă repet, însă doar țineam să marchez momentul într-un fel, să nu treacă neobservat.

Personal, cea mai importantă realizare a mea din ultima vreme este interviul pe care l-am luat trupei Grimus pentru MusixOn, alături de Alin, cunoscut în blogosferă ca Stamorello.
Mă rog, cei care mă cunosc știu de fanatismul meu pentru trupa asta. Despre ea am vorbit în nenumărate rânduri, i-am recomandat albumele, melodiile, concertele, iar la mijlocul lunii martie a venit rândul meu să fiu acolo, să-i aud live. Și - Dumnezeule! - cântă fenomenal.
Evident, subiectivismul de fan nu poate fi lăsat deoparte așa de ușor, dar cred că doza de realism din ce am zis mai sus este mare, foarte mare chiar.
Interviul e aici, iar recenzia concertului aici.

Dacă de obicei găseam mereu câte ceva interesant în materie de muzică, de data asta nu mă pot lăuda cu prea multe. Chiar dacă am lipsit destul de mult și - teoretic - aș fi avut tot timpul din lumea să dau de muzică bună, nu pot să spun că am descoperit mare lucru.
Două trupe ar fi de reținut : YellLow care, din fericire, e românească și sună foarte, foarte bine, și Wild Belle, cu un stil puțin abordat în ultima vreme, însă care se pare că îmi place.
Între timp am dat de melodii noi de la Luna Amară, Travka și Alternosfera. Mă bucur să văd că partea asta din industria muzicală românească nu se dezminte, ba chiar mai mult, devine din ce în ce mai bună.

În concluzie, pot să spun că oficial pauza s-a terminat și am revenit. Tot ce sper e să am timp să scriu despre tot ce vreau eu să scriu. În rest, în principiu, toate elementele îmi sunt favorabile.

Niciun comentariu: