lenka.

lenka e ceva nou in urechile mele. pot spune ca e altceva. un stil superb. eu, cel putin, il ador.
pe numele ei intreg lenka kripac, aceasta australianca iti da energia de care ai nevoie si te face sa-i fredonezi refrenurile neincetat. pe mine m-a cucerit definitiv.
nu e o mare voce, dar din vocea pe care o are stie ce sa faca pentru a da melodiilor sale un farmec aparte.

ce-mi place mie cel mai mult de la ea sunt urmatoarele melodii : (nu ezitati sa le ascultati si pe celelalte. merita toate. doar suntem oameni diferiti si avem gusturi diferite, nu?)

eu sper sa placa si lenka sa devina unul dintre numele din playlistul vostru. ;)

altfel.

e greu de spus. mult prea greu.
nici nu stiu de ce sunt asa. de ce uneori trec prin greutati si momente dificile si persoanele din jurul meu nu sunt chiar asa cum mi le imaginam eu. nu pot sa imi pun incredere deplina intr-un om pentru ca deja mult prea multi au profitat (desi e cam mult spus) de sinceritatea mea, de deschiderea mea, de increderea mea fara nimic in schimb. nu cer mult. ba chiar deloc. dar, vezi tu, uneori te simti mai bine cand faci rau. nu numai eu am simtit asta pe pielea mea. poate chiar si tu, unul dintre acei putini care au interesul sa citeasca aberatiile mele, ai avut astfel de momente.
si Dumnezeu mi-e martor ca m-am saturat de persoane mincinoase si paradoxale.

tind sa cred ca Cel de Sus m-a facut diferita. poate de aia si vad lucrurile dintr-un anumit punct de vedere, unul usor diferit fata de altii. si poate tot de aia nu multe sunt persoanele care ma inteleg, dar m-am obisnuit deja. cu greu gasesc persoane care sa aiba opinii apropiate cu ale mele.
unul dintre aceste persoane e tata. primul cuvant rostit de mine nu a fost "mama", ci "tata". inca de atunci prima persoana la care apelam era tata. asta nu inseamna ca nu port un respect profund pentru mama si nu o iubesc. din contra. am parinti deosebiti si le multumesc ca m-au educat asa si m-au ajutat astfel sa devin persoana care sunt pana in momentul asta. ma consider super norocoasa.
revenind la tata, el e persoana cu care stau ore intregi la taclale fara sa ma plictisesc. e un fel de enciclopedie umana. invat atatea lucruri de la el. primesc zilnic sfaturi de la el si nu sunt niciodata aceleasi. si as putea vorbi si zile cu el si nu ajungem la chestii fara sens si care nu merita discutate. pentru mine, el este un model de ambitie si lupta, alaturi de multa inteligenta si tarie sufleteasca. el este cel care, fara nicio retinere, imi povesteste despre metodele pe care le folosea ca sa triseze la ora, de meciurile de fotbal cu husele impaturite, de multe momente frumoase din viata lui de licean. e cel care imi reaminteste des cat de mandru este de mine si de sora mea.

de altfel, si in alte postari de ale mele am reamintit de aceasta latura diferita a mea. ma simt mai bine cand scriu aici despre asta. ma simt mai banala.

daca sunt altfel si nu ma intelegi, imi cer scuze. asa sunt eu.
si daca ti se pare ca te regasesti putin, macar putin in cuvintele astea, cu siguranta o sa-ti placa si melodia asta. e superba si cred ca ma defineste. mult noroc si fii unic in felul tau!

p.s. : multumesc pentru ca ai intrat aici. multumesc pentru ca ai avut rabdarea de a citi tot. inseamna nespus de mult pentru mine. :)

salut.

n-am gasit un titlu mai inteligent. asta e tot ce pot sa scot din intelectul meu suprasolicitat.
da. a fost o saptamana ciudata, urata, grea, cu multe noutati si multe batai de cap.
nu. nu vreau sa ma gandesc ce urmeaza, daca asta a fost doar inceputul.

in fine. ideea generala s-a inteles pe deplin, ma gandesc.

in ultimul timp am stat mai rar pe pc, mai rar pe blog, mai rar pe messenger. am fost in curatenie (inca sunt, dar e pe terminate), mi-am varuit camera in culorile noastre preferate (eu si cea mica, surioara mea), m-am luptat cu praful si vopseaua si varul, dar am iesit invingatoare. in sfarsit e pe fine.
chestia ciudata e ca ma simt mult mai bine de cand evit calculatorul. intru foarte rar, doar ca sa mai aflu noutati, sa mai intru pe cele 5-6 site-uri pe care altminteri intram regulat. am mai mult timp pentru citit, pentru functia de ajutor de mama, pentru multe alte lucruri foarte importante.

si televizorul a fost un prieten de nadejde in perioada asta.
m-am indragostit de unele melodii din reclame. si ca sa se vada ca nu sunt nicidecum o egoista, o sa impartasesc toate melodiile din reclame care imi plac in momentul actual. si poate si unele din trecut.
in seara asta o sa pun doar numele, urmand ca maine sau in alta zi sa pun si linkurile sau altceva. saptamana asta m-a epuizat complet. nu mai am chef de nimic.

Lenka - The Show - Hochland.
Le Tigre - Hot Topic - Nescafe (posibil. nu m-am chinuit sa tin minte toate numele produselor.)
Nouvelle Vague - Ever Fallen In Love - Orange (am observat ca astia de la orange au chiar melodii fainute in reclamele lor. ma bucura faptul asta.) + (Nouvelle Vague au un stil interesant. recomand.)
Lissie - Bright Side - Romtelecom (e mai veche, dar ma binedispune grozav.)
The Nutline Song - evident, din reclama de la Nutline. (asta se gaseste mai greu, dar cel mai sigur e o cautare pe youtube. ;))

erau mai multe, dar in seara asta nu mai am vlaga. hai pa!

help!!!!!

2 zile de scoala = creieri deja suprasolicitati + multa bataie de cap cu achizitionarea manualelor + profesori noi + lectii predate din prima ora +.............. + n.

vreau vacanta. vreau sa citesc si eu o carte buna fara sa stau cu grija ca am de scris aia sau de invatat ailalta. deja prezenta pe blog o sa fie in limita posibilitatilor, dar asta este. pe langa toate astea se mai adauga si tone de praf si urme de vopsea prin toata casa. nu-mi mai gasesc niciun lucru personal, nu mai stiu unde sa-mi pun hainele ca sa nu le gaseasca praful.
grea viata! ;))

azi nu e nicio melodie. nu am avut timp sa caut muzica noua, prin urmare ma multumesc cu ce am momentan.
dar daca ar fi sa recomand ceva muzica de mai am eu prin calculator, cu siguranta ar fi one republic - all the right moves, o melodie cat se poate de noua.

auditie placuta. sper sa placa populatiei. ;)

9.09.2009

azi e 9 a9-a 2009.
toate stelele se aliniaza si planeta explodeaza. e oficial : azi murim. puteti sa va luati ramas bun de la cei dragi si sa va duceti sa va spovediti, asta dupa un lung sir de lacrimi.
la 3, puteti incepe.
2..... 3........ si : :((:((:((:((:(( aaaaaaaaaaaaaaaa!!!!!!!!!!!!!!!!!!! nu vreau sa mor!!!!!!.

ia stai asa! parca trebuia sa murim in 2012. acum e 2009. eu zic ca ar trebui sa se faca un consiliu, ca sa se stabileasca data exacta a mortii noastre, ca sa stim si noi. macar sa fim pregatiti.
dar, totusi, de ce azi, pe 9 a 9-a 2009, si nu anul viitor, pe 10 a 10-a 2010, sau anul trecut, pe 8 a 8-a 2008?

parca trebuia sa vina o cometa in mai, anul asta. n-a mai venit nici aia. e nasoala treaba, din cate se pare. dar eu mai trag sperante. poate nu e totul pierdut.

oricum, cel mai interesant lucru care se intampla azi e lansarea noului album al lui robbie williams. atat si nimic mai mult. nascociri demne de filme s.f. nu se termina nimic. totusi, sunt curioasa ce data se mai inventeaza acum. in ce zi ar trebui sa stam cu sufletul la gura, asteptand sa ne luam ramas bun de la tot?

si ca sa nu treaca post fara muzica, o melodie imi place acum foarte mult.


zero 7 - in the waiting line
Asculta mai multe audio Muzica

numai bine! ;)

stari amestecate.

azi am citit. am citit mult. mai mult decat de obicei. am terminat 2 carti. mi-am mai propus inca una, maxim doua pana la sfarsitul vacantei. sper sa duc planul la bun sfarsit.

tot azi a fost o zi ciudata. am fost deopotriva fericita si trista.
fericita pentru ca toti din jurul meu au fost fericiti, fiecare cu motivele lor. ma bucur cand se intampla asta, pentru ca nu mi-e dat prea des. trista pentru ca... pentru ca m-am uitat la televizor, la stiri. numai vesti oribile. morti, raniti, accidente, ozn-uri, vreme aiurea, etc. m-am intristat, intr-un fel.
e greu sa spui ca un copil (adolescent, cel mult) de 17 ani stie ce e aia viata, ca a trecut prin multe la viata lui si are habar ce vorbeste, ca are competenta sa-si dea cu parerea despre ce se intampla cu lucrurile din jurul lui. mie imi place sa cred ca sunt diferita de tinerii de aceeasi varsta cu mine. imi place sa cred ca varsta mea mentala e mult mai mare. poate nu e tocmai bine, insa nu poate fi nici chiar atat de rau. de aia pot sa zic ca viata din tara asta e mizerabila. e mizerabila d.p.d.v. social, muzical, intelectual, politic, economic, cultural, etc.

acum sunt mai mult decat inainte sigura ca plec dupa ce termin facultatea. cum oi putea, dar plec. nu cred ca in america, dar cu siguranta intr-o tara care are o capacitate de a intelege ce e aia civilizatie mai mare. nu-mi place situatia, dar nu tine doar de mine decizia asta.

si pentru ca ziceam mai sus ca azi am avut doua stari diferite, se cuvine ca azi sa fie doua melodii. una linistita si una mai zvapaiata (ambele ma caracterizeaza.). insa tin sa spun ca melodia lui sophie zelmani este tipul de melodie pe care o asteptam de mult timp, insa ma bucur ca am gasit-o si acum.


Sophie Zelmani-Oh dear
Asculta mai multe audio Muzica


The View - Same Jeans
Asculta mai multe audio Muzica

au mai ramas 10 zile si incepe!!!!!!