24 mai 2011

Concurs + Altele.

Later Edit : Sună prea bine ca să nu o împărtăşesc.


M-am întors acum 2 seri obosită şi dezamăgită de la Constanţa, de la Certamen Ovidianum Ponticum. Nici nu ştiu cum să încep ca să nu mă lungesc prea tare şi să devin plictisitoare.

Ideea e că am rămas foarte dezamăgită de atitudinea constănţenilor faţă de noi, ceilalţi, şi în special de moldoveni. Şi nu mă refer la toţi constănţenii, ci numai la cei pe care i-am întâlnit şi care ne-au tratat cu o superioritate usturătoare. Era ca şi cum noi ne aflam la un secol distanţă (ca civilizaţie) de ei. Şi asta nu numai că te enervează, dar te şi face să realizezi că nu ai cum să înaintezi cu astfel de personaje.
În schimb, echipajele din celelalte judeţe nu pot fi decât de lăudat. Am comunicat, am legat relaţii de lungă sau scurtă durată, am petrecut un timp frumos acolo, mai ales că a fost foarte, foarte cald, ajungându-se chiar şi la 33 de grade.

Am mai spus-o şi o mai spun. Nu ştiu cum de se întâmplă chestia asta paradoxală. Am făcut ce am făcut şi iar am ajuns la mare şi iar am stârnit invidii. Mie, sincer, mi-a fost cam indiferentă locaţia. Putea fi oriunde altundeva. Nu ştiu cât ar fi contat pentru mine.
Însă Tomisul are mare legătură cu Ovidius, aşa că e justă alegrea Constanţei ca punct de întâlnire pentru toţi ovidienii.

Organizarea a lăsat de dorit, din păcate. Dar nu are rost să mă ocup de chestiuni tehnice fără vreo importanţă pentru ceilalţi. Una peste alta, a fost chiar nesperat de bine. Nu mai bine ca anul trecut, însă bine.

În plus, am şi ratat cursul festiv în favoarea concursului. Acum, sincer, am ceva regrete. Îmi pare tare rău că nu am rămas acasă, alături de colegii mei pe care, oricum, nu o să-i mai văd prea mult şi de care presimt că o să-mi fie dor tare.

Şi cum sunt obişnuită să trec de la un subiect la altul în neştire, trebuie să fac ceva şi să amintesc şi de muzică. Înafară de mp3, care s-a descărcat foarte repede, altă sursă de muzică nu am avut, mai ales că observ din ce în ce mai multă lume care atribuie gusturilor mele muzicale termenul de "ciudat".
Trecând peste asta, de când am ajuns acasă, mi-am făcut timp să caut muzică şi am găsit câte ceva.
Melodia care mi-a atras atenţia în mod deosebit a fost o melodie a unei trupe despre care cred că am mai vorbit pe aici. Dacă nu am mai amintit-o până acum, ar trebui să mă trag singură de urechi, fiindcă trupa asta merită. E vorba de Delain, iar melodia se numeşte Stay Forever.



În altă ordine de idei, plouă. Tocmai azi. Tocmai azi şi-a găsit vremea asta să fie atât de aiurea. Măcar de mai prindeam şi noi o zi cu soare ca să ne putem bucura de Ziua Absolventului. Hmm, până la urmă, n-am ce face şi nimeni n-are, decât să mă complac şi să sper ca măcar mâine să nu mai plouă.

Şi ca o ultimă chestie, cred că s-a observat până acum că iar am schimbat aspectul blogului. A fost ceva neplănuit. Nu-s chiar atât mulţumită de fonturi, dar merge şi aşa.

2 comentarii:

Alexandra spunea...

Tu niciodată nu eşti mulţumită, nu e bine. Şi ar trebui să te obişnuieşti cu ploaia, la vară ce vei face?

Vii cu mine? :>

Andreea spunea...

1. Nu-i corect niciodată, ci uneori.
2. Ploaia de vară e altă treabă, e mai plăcută.
3. Nu, nu vin cu tine.