10 aprilie 2012

Muzică românească bună.

Acum ceva vreme am mai scris despre ea, am recomandat câteva trupe care acum cunosc un succes frumușel, printre care Grimus, Les Elephants Bizarres, Blue Nipple Boy, Cuantune și lista poate continua nestingherită. După cum zicea și Vali de la Grimus, muzica românească de nișă începe să se miște și se mișcă binișor. Ce-i drept, nu are multitudinea de fani pe care o are un artist de genul Inna sau Alexandra Stan și nu cântă pe mari scene ale lumii, după cum ar merita, dar li se acordă atenție și asta e bine. E un început foarte bun, zic eu.

Timpul a trecut, iar eu am mai dat de niște trupe românești care sună bine. Foarte bine chiar. Părerea mea despre partea asta a muzicii din România era clar formulată, dar se cimentează cu ocazia asta. Mă bucur că am ocazia să dau peste astfel de trupe și sper să continue să scoată melodii pentru că urechile mele nu or să se sature niciodată de muzică bună.

O să încep cu melodia pe care, din întâmplare, o ascult în momentul de față. A fost o surpriză plăcută pentru mine. Am auzit-o menționată de Cristi de la Grimus când l-am întrebat de melodii preferate. Adevărul e că a durat ceva până să dau de ea, dar și când am dat, parcă toată căutarea mi s-a părut a fi avut un sens.
Trupa se numește YellLow, iar melodia pe care o recomand e Crimson. E o combinație de stiluri care îmi sună extrem de bine în urechi. Merită ascultați și urmăriți în continuare.



Următoarea trupă aduce puțin cu Telepopmusik, dacă vă sună cunoscut. Dacă nu, trebuie spus că e un stil pop, liniștit, ambiental. De data asta am rămas eu uimită să aflu că sunt români. Melodia pe care o recomand se numește Breathe și e o colaborare cu Nicole.



Și de la un stil mai călduț, trec direct la o trupă de rock alternativ (Steelborn) care, printre altele, cântă și în românește. Uite că încă se mai poate face muzică în românește care să sune bine și să nu repete 3 cuvinte obsesiv. Pentru partea de compoziție, numai de bine. Versurile sunt bine alese și chiar dau de gândit. Felul în care cuvintele sunt așezate și combinate și mai apoi puse pe muzică nu-i de ici, de colo. Iar vocea puternică a solistei e clar un bonus.

Se poate în engleză



la fel de bine ca și în românește.



Steelborn tocmai a lansat albumul 'Trup de apă', pe 22 martie. L-am ascultat pe tot și nu-i melodie care să nu-mi fi plăcut de pe el. Din nou, o mega-surpriză plăcută. Sper să aud numai de bine de ei. Ar merita să fie cunoscuți și promovați mai departe. Potențialul e vizibil de la o poștă.

De ultima mea recomandare de data asta mi-am adus aminte acum, în timp ce scriam. Trupa se numește Manfellow, iar melodia Why. Manfellow sunt câștigătorii finalei naționale GBOB de anul trecut și îi urmează pe cei de la Grimus (2007), The Marker (2008), Phenomenon (2009) și White Walls (2010). Din nou, finala națională GBOB a adunat multe trupe bune. Fiecare an e o nouă provocare și o nouă reușită.



Desigur că pe lângă recomandările mele, trupele de mai sus au cu ce materiale se lăuda. Eu am scos în evidență doar ce le recomandă mai bine. Dacă place sau nu, asta depinde de fiecare. Ultimele mele recomandări s-au bucurat de succes, deci sper că și de data asta o să fie la fel.

4 comentarii:

andipetreanu spunea...

e tare ca nicoleta e prietena mea , si bogdan diaconeasa ( aka bass battle ) e primul basist din yellLow :) merci oricum :P andi

Andreea spunea...

Hei. Mulțumesc de lămuriri. Nu aveam idee.
Keep up the good work, though!

Alin B. spunea...

Felicitari, asculti muzica de calitate!
Din greseala am dat peste blogul tau... prilej de a mai descoperi si eu ceva muzica romaneasca buna (capitol la care nu stau tocmai bine).
Keep up the good work!

Andreea spunea...

Mulțumesc de vizită. Mă bucur că-ți place muzica pe care o ascult eu.
Te mai aștept pe aici. O zi bună! :D