Post confuz.

Am stat mult şi m-am gândit dacă ar fi bine sau nu să postez ce urmează să postez. Am ajuns la concluzia că cel mai bine ar fi să mă exprim direct şi sincer, ca de fiecare dată. Astfel, încerc şi eu, cât de cât, să-mi vărs frustrările într-un fel sau altul, sperând ca ele să treacă sau să se diminueze.

Azi am simţit pe pielea mea cum e să fii nedreptăţit pe faţă. Cum e să ţi se spună că ai eşuat fără să ţi se dea un motiv bine întemeiat, cum e să fii sacrificat în favoarea altora care poate nu merită sacrificiul tău, cum e să îi vezi dezamăgiţi pe cei care şi-au pus toate speranţele în tine. Şi, cum era de bănuit, sentimentul nu e tocmai plăcut.

Astăzi, poate, mi s-a mai îngroşat puţin pielea şi am învăţat că meseria de locuitor al României nu e chiar uşoară. Şi ţin să le mulţumesc tuturor celor ce au contribuit activ şi suţinut la acest pas al maturizării mele.

În timp ce într-un post anterior mi-am arătat nemulţumirea în ceea ce priveşte cozile din instituţiile de stat, azi am avut de-a face cu o situaţie ale cărei urmări nu îmi mănâncă 3-4 ore din viaţă, ci îmi ia nervii, banii şi timpul liber (şi aşa destul de puţin în perioada asta), deci, oarecum, mă simt îndreptăţită să mă revolt.

Cu această ocazie, am realizat şi care sunt persoanele care ţin într-adevăr la mine. Şi de asta vreau să le mulţumesc!

În altă ordine de idei, experienţa de azi mi-a deschis ochii şi m-a făcut să realizez că pentru a supravieţui în ţara asta ai nevoie de ceva mai mult decât bun-simţ şi cinste.
Dar asta e. Aşa cum şi alţii care au trecut prin ce am trecut eu au mers mai departe, nu văd de ce eu nu aş fi în stare să mă mobilizez.

În încheiere, recunosc ferm că faptul că am picat astăzi la proba practică a examenului auto nu e o mare chestie, dar circumstanţele în care am fost picată şi motivele acestei decizii rămân necunoscute pentru mine şi cel puţin dubioase. Atât!

P.S. : Nu am mai amintit de ceva vreme de Grimus. Astfel că azi am ales să vă prezint singura lor melodie de până acum în română, Umbre. :)